Saturday / Sâmbătă, 24 mai 

8 a.m., GMT+2 / ora 10
Herman Hall,”Gh. Dima” National Music Academy,

 

Masterclass de compoziție

Dr. VIOLETA DINESCU

(Universitaet Oldenburg, Dean Class III Arts, Academia Scientiarum et Artrium Europaea, Salzburg)

Vuza rhythmic canons as a musical form
Canoanele ritmice Vuza ca formă muzicală

Composing New Music for Silent Films: „Nosferatu” (1922) and 
„Tabu” (1929-1931) by Friedrich Wilhelm Murnau
Cum se poate scrie o muzică nouă pentru un film mut:  „Nosferatu” (1922) și
„Tabu” (1929-1931)  în regia lui Friedrich Wilhelm Murnau

Violeta Dinescu was born in Bucharest in 1953. She studied composition, piano and pedagogy at the “Ciprian Porumbescu” Conservatory in the capital. After completing her studies, she received a scholarship to continue a year of exclusive study in composition with Myriam Marbe. Between 1978 and 1982, she taught at the “George Enescu” Music High School in Bucharest: music theory, piano, and aesthetics, and in 1982 she moved to Germany, where she taught at higher music education institutions in Heidelberg, Frankfurt, and Bayreuth. Since 1996, she has been a professor of composition at the “Carl von Ossietzky” University in Oldenburg, where she initiated a series of composers’ colloquia, which today are integrated into teaching modules at bachelor’s, master’s, and doctoral levels. She established an archive of Eastern European music and the symposium series Zwischen Zeiten/Shifting Times, focusing on Romanian music. Her research and promotion of Romanian music is also embodied in the publication series: Archiv für osteuropäische Musik. Quellen und Forschungen (BIS Verlag/Uni Oldenburg). The published books are also available online, being accessible to musicology researchers.

Violeta Dinescu’s compositions have enjoyed international recognition, both through scholarships and numerous international awards. Her musical spectrum includes compositions from the most diverse genres: musical theater, ballet music, chamber music, music for silent films, such as those by Murnau. Her music has been recorded and broadcast on radio stations in Europe, Canada, and the USA. In 2017, she became a member of the European Academy of Science and Arts, and at the beginning of 2021, she was elected dean of the arts section (Class III/Arts).

Vuza rhythmic canons as a musical form
Since 1985, the mathematician Dan Tudor Vuza has published several original studies on periodic rhythms and rhythmic canons. His works generated great interest, both from a theoretical perspective and in terms of musical creation: many studies have continued Vuza’s research, and numerous compositions have been written that explore one of the structures highlighted by him, which he called the “complementary regular rhythmic canon of maximal category”, and which became known as the “rhythmic Vuza canon.” Since 2021, I have composed several Vuza rhythmic canons, in which I interpreted this structure as a musical form. By deepening my understanding of this structure, I have illustrated how an apparently rigid form allows for unexpected creative freedom. I intend to briefly present several types of Vuza canons.

Composing New Music for Silent Films: “Nosferatu” (1922) and “Tabu” (1929-1931) by Friedrich Wilhelm Murnau
Writing a new score for a silent film like Tabu and Nosferatu requires a deep understanding of both the narrative and emotional structure of the film. The music must serve not just as a background, but as an integral element of the storytelling, compensating for the absence of spoken dialogue and enhancing the visual experience.  To underline the complex structure of the silent film, it is important to create a network of synchronization points that links image and sound into an ideal unity. At the same time, the live aspect of a performance requires that, beyond precise synchronization, freer sections be planned, where the conductor has the freedom to adjust flexibly to the image. By balancing historical traditions and modern compositional techniques, a new score for Tabu and Nosferatu can offer a compelling musical interpretation that both honors Murnau’s legacy and brings a fresh perspective to these iconic films.

Violeta Dinescu s-a născut la București în anul 1953. A studiat compoziția, pianul si modulul pedagogic la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din capitală. După încheierea studiului, a primit o bursă pentru a continua un an de studiu exclusiv de compoziție cu Myriam Marbe. Între 1978 și 1982 a predat la Liceul de Muzică „George Enescu” din București: teoria muzicii, pian și estetică, iar din 1982 s-a mutat în Germania, unde a predat la instituțiile muzicale de învățământ superior din Heidelberg, Frankfurt și Bayreuth. Din 1996 a devenit profesoară de compoziție la Universitatea „Carl von Ossietzky” din Oldenburg, unde a inițiat o serie de colocvii ale compozitorilor, care astăzi sunt integrate în modulele de predare la nivel de licență, master și doctorat. A inițiat o arhivă de muzică din estul Europei și seria de simpozioane Zwischen Zeiten/Shifting Times, având ca tematică muzica românească. Cercetarea și punerea în valoare a muzicii românești este concretizată și prin seria de publicații: Archiv für osteuropäische Musik. Quellen und Forschungen (BIS Verlag/ Uni Oldenburg). Cărțile publicate se găsesc și online, acestea fiind accesibile cercetătorilor muzicologi.

Compozițiile Violetei Dinescu s-au bucurat de recunoaștere internațională, atât prin acordarea de burse, cât și prin numeroase premii internaționale obținute. Spectrul ei muzical cuprinde compoziții din cele mai diverse genuri: teatru muzical, muzică pentru balet, muzică de cameră, muzică pentru filme mute, cum sunt cele a lui Murnau. Muzica ei a fost înregistrată și difuzată pe posturile de radio din Europa, Canada și SUA. În 2017 a devenit membră a Academiei Europene de Arte și Științe (European Academy of Science and Arts), iar la începutul anului 2021 a fost aleasă decan al secției de artă (Class III/ Arts).

Canoanele ritmice Vuza ca formă muzicală
Începând cu 1985 matematicianul Dan Tudor Vuza a publicat mai multe studii originale despre ritmuri periodice și canoane ritmice. Lucrările sale au stârnit un mare interes, atât teoretic cât și din punct de vedere al creației muzicale: au apărut multe lucrări care continuă cercetările lui Dan Tudor Vuza și au apărut foarte multe compoziții care au exploatat una din structurile puse în evidență de Dan Tudor Vuza, numită de autor “complementary regular rhytmic canon of maximal catergory”
și care a devenit cunoscută sub numele “rhythmic Vuza canon”. Din 2021 am compus mai multe canoane ritmice Vuza, în care am interpretat structura respectivă ca pe o formă muzicală. Adâncind înțelegerea acestei structuri am ilustrat cum o formă aparent rigidă permite o neașteptată libertate de creație. Îmi propun să prezint pe scurt mai multe tipuri de canoane Vuza.

Cum se poate scrie o muzică nouă pentru un film mut:  „Nosferatu” (1922) și „Tabu” (1929-1931)  în regia lui Friedrich Wilhelm Murnau
Scrierea unei noi partituri pentru un film mut, precum Tabu și Nosferatu, necesită o înțelegere profundă atât a structurii narative, cât și a celei emoționale a filmului. Muzica trebuie să servească nu doar ca fundal, ci ca un element integral al povestirii, compensând absența dialogului vorbit și amplificând experiența vizuală. Pentru a sublinia structura complexă a filmului mut, este important să se creeze o rețea de puncte de sincronizare care leagă imaginea de sunet într-o unitate ideală. În același timp, aspectul live al unei reprezentații necesită ca, dincolo de sincronizarea precisă, să fie planificate secțiuni mai libere, în care dirijorul să aibă libertatea de a se adapta flexibil la imagine. Prin echilibrarea tradițiilor istorice și a tehnicilor compoziționale moderne, o nouă partituri pentru Tabu și Nosferatu poate oferi o interpretare muzicală captivantă, care atât onorează moștenirea lui Murnau, cât și aduce o perspectivă proaspătă asupra acestor filme iconice.